vineri, 23 ianuarie 2009

De ce-uri

De ce plouă iarna? De ce apar ghioceii din noiembrie? De ce urlă în tramvai, încă de cu zori, fel de fel de cerşetori şi nimeni nu spune nimic?

De ce muzica tare de la i-pod-ul "colegului" de călătorie este doar house, cu acelaşi beat enervant on and on and on?
De ce muzica care ne place este mereu ascultată în surdină?

De ce cântă melodii temebele, la maximum, pe mobilele vecinilor mei de tramvai şi metrou?

De ce urlă tanti care vorbeşte, de dimineaţă, în tramvai, la telefon cu nea' Costel?


De ce se înghesuie lumea în tine chiar şi atunci când tramvaiul este gol?

De ce tânăra de azi dimineaţă îşi vâra mereu mâneca de la palton pe pagina cărţii mele, deşi tramvaiul era gol? De ce mă simţeam ca şi când cineva îşi înmoaie mâneca de la cămaşă în supa mea?

De ce toată lumea vrea să coboare din tramvai în acelaşi timp cu tine şi pe aceeaşi uşă?

De ce am fost pocnită, ieri, în cap, la bazin, de un nene în vârstă care înota în spatele meu, pe aceeaşi bandă cu mine, deşi bazinul era gol? De ce şi-a continuat nestingherit drumul în timp ce eu, bâldâbâc, încercam să-mi dau seama ce îmi sună în cap?

De ce se uită oamenii urât pe stradă, chiar şi atunci când se uită în gol?

De ce ne este tot mai greu să spunem "te rog", "poftim", "îmi pare rău" ?