joi, 30 aprilie 2009

Sufăr de o boală cumplită şi fără de leac : iau lucrurile în serios

Mă suni că-ti este rău, las cratiţa să ardă pe aragaz şi alerg, în papuci şi în pijamale, la tine.

Îmi ceri ajutorul, îmi zdrobesc mintea după soluţiile salvatoare şi inventez planul Z la planul A, ca să fie… Te sun în fiecare zi a vieţii tale şi te întreb ce ai mai făcut, iar dacă planurile de la A-Z nu au funcţionat apar rapid cu planul A2.

Îmi spui că te doare capul, merg la farmacie să-ti cumpăr medicamente de cap.

Eeeee dar lucrurile nu sunt ce par a fi. Tu spui că-ţi este rău, dar nu îţi este chiar rău ci ai aşa o stare între lene-plictiseala şi spleen, soră cu melancolia, iar tâmpita de mine am alergat într-un suflet şi te-am mai şi deranjat. Ei, dar nu trebuia să o iau şi eu de-a dreptul.

Mi-ai cerut ajutorul şi acum te-ai pricopsit cu ajutorul meu constant, de care nu aveai chiar nevoie, ba te mai bat şi la cap cu soluţii peste soluţii, când de fapt tu nu vrei nimic.

Te durea capul doar aşa metaforic, nu trebuia să mă duc până la farmacie…

Ufff!! Ce mă fac? Sunt tâmpită de-a dreptul.

De luni întregi primesc pe email, ca şi voi, mesaje umanitare: un copil are nevoie de un transplant de rinichi, altul de sânge, o femeie are nevoie de ajutor..... Unele emailuri au chiar şi date de contact, o rudă, o mamă, un frate, unde să suni dacă vrei să ajuţi.

Aţi sunat vreodată? Eu da. Nu mi-a răspuns nimeni niciodată. Ba la sfârşit de lună, uneori, m-am trezit că am plătit o factură de mobil mai mare pentru că am apelat „numere speciale” taxabile încă de la primul ţârâit.

Am primit zilele trecute un email în care mi se cerea ajutor pentru o fetiţă care moare dacă nu primeşte sange grupa AB4 negativ. Eeee, dar eu am AB4, nu ştiu dacă e negativ sau pozitiv dar merită încercat, dar eu vreau să ajut...vreau un număr de contact al mamei, vreau să mă duc să donez sange.....Mi s-a răspuns „nu am, am primit şi eu pe mess mesajul ăsta şi m-am gândit să-l dau mai departe”.

Doamne, la ce bun, daţi mai departe mesajele astea?

Este posibil să te uiţi seara în oglindă şi să decizi că ai făcut o faptă bună doar ptr că ai spam-uit emailurile oamenilor fără rost?

A doua zi, primesc pe mess acelaşi mesaj. De data asta mesajul spunea că fetiţa, aceeaşi, avea grupa AB4 fără menţiunea negativ sau pozitiv. Spun iar: vreau să ajut, vreau un contact, un telefon ceva... Mi se răspunde sec ”Nu am , dar e o chestiune de viaţă şi de moarte şi mi s-a părut important să dau mesajul mai departe”.

LA CE BUN OAMENI BUNI?

Acum două săptămâni primesc un email în care mi se cere să ajut un băieţel bolnav de leucemie. Aveam deja ceva informaţii obţinute de la un caz anterior şi mă ofer să sprijin iniţiativa persoanei cu tot ce vrea.

Persoana mă întreabă, confuză, „ce iniţiativă?”. Caut, adun şi livrez trimiteri la legislaţia României, idei şi exemple de iniţiativă.... Credeţi că am mai primit ceva de atunci? Nope!

Hotărât lucru, sunt iremediabil bolnavă!

6 comentarii:

  1. Anne, te inteleg, asa cum cred ca ma intelegi si tu acum cand m-am aratat tie blazata si cinica atunci cand vine vorba de cauze nobile. Cele promovate de net a fost deja demonstrat ca sunt SPAM-uri menite sa-i alimenteze pe unii cu cat mai multe date de contact. De ce? Habar n-am. Cert e ca eu nu dau niciodata mai departe mesaje de genul asta, consider ca un demers serios de acest gen nu va avea niciodata ca mijloace de propagare mailul sau messengerul. Exista niste proceduri, stii bine, legale si medicale care trebuie urmate. Iar din textele acelor mesaje, din modul de exprimare intuiesc mereu ca e vorba de ceva fals. Uite, tu mi-ai dovedit ca nu ma insel...
    Cat despre problemele prietenilor...cateodata vor numai sa li se dea atentie, se rasfata. E uman, sa stii. Nu te mai agita atat. Urmeaza sfatul pe care mi l-ai dat mie: iubeste-te pe tine! Dedica-te asa, cu pasiune, numai unei cauze pentru care merita merita intotdeauna sa lupti: TU. Restul, crede-ma, se descurca de minune si singuri.

    RăspundețiȘtergere
  2. Cred sincer că 80% dintre anunţurile umanitare sunt spam-uri DAR 20% dintre ele sunt adevărate.

    Dintre cele 20%, din păcate, prea puţine sunt generate corect, cu detalii şi amănunte veridice menite să îndemne cititorul să facă ceva. LA un astfel de anunţ, corect scris, am răspuns şi eu şi era adevărat. Am putut atunci să ne strângem câţiva oameni şi să facem ceva.

    Cred că oamenilor le vine mai la îndemână să plimbe un email de ici colo decât sa-şi ia piciorul la spinare şi să facă ceva.

    Unii nici măcar nu se întreabă dacă ce plimbă (adică mesajul) conţine elemente menite să ducă la un rezultat măsurabil (altul decât acela de a facilita cuiva strângerea de adrese de email care se vând pe bani buni firmelor ce caută publicitate online). Pe aceştia din urmă îi bănuiesc doar de comoditate.

    Mai există un procent de naivi care plimbă mesajele crezând onest că se va întâmpla ceva.

    Într-o zi, am să merg pe firul unui astfel de mesaj până la cel ce l-a generat şi am să verific care a fost rezultatul final.

    Până atunci, am să analizez fiecare anunţ pe care îl primesc, am să mă uit la destinatar şi am să decid accordingly.

    Nu incetez să iubesc oamenii, să am incredere în ei necondiţionat chiar dacă mă mai revolt. E prea târziu pentru mine să devin cinică. Am pierdut trenul ăsta.

    RăspundețiȘtergere
  3. Articolul Dvs. mi-a adus aminte de un interviu pe care l-am citit recent: http://www.adevarul.ro/articole/dorina-chiriac-nu-mi-aleg-proiectele-in-functie-de-rol.html
    Actrita Dorina Chiriac se confeseaza: " Tot ce fac spre binele cuiva, fac din egoism, pentru că mă face să mă simt bine." Mi-am pus si eu intrebarea daca atunci cand ajut pe cineva, prin mijloacele mele foarte modeste, o fac si eu din egoism. Dar nu pot sa afirm ca intr-adevar asa este. Pana la urma, cel putin pentru mine, este un gest omenesc foarte firesc.
    Va rog sa ma iertati daca comentariul meu pare un pic deplasat :)
    Am ajuns din intamplare pe blogul Dvs. Mi-au placut postarile foarte mult.
    Cu simpatie, Gabriela

    RăspundețiȘtergere
  4. Gabriela, este clar ca avem nevoie sa ne simtit bine in pielea noastra, sa ne simtim utili...Si eu cred sincer ca nu este nimic in regula cu asta.

    RăspundețiȘtergere
  5. Eu urasc oricum mailurile astea "date mai departe", indiferent de continutul lor, glumite, bancuri, poante, sau chiar cele mentionate de tine, Anne... Adica niste cunoscuti n-au nimic mai bun de comunicat intre ei decat aceleasi cuvinte aruncate aiurea ca in telefonul fara fir?
    Daca e o cauza serioasa, pe care o cunosti, ceri direct ajutorul sau implicarea unui apropiat, si se poate face cu adevarat ceva! Daca-s aiureli "haioase", chiar nu vad de ce le-ar gusta in aceeasi masura toata lista mea de contacte. Eu cand vad mailuri de-astea "plimbate" nici macar nu le mai deschid...

    RăspundețiȘtergere
  6. Tocmai pentru ca m-am saturat de spam-uri si de dat fwd la mesaje, crezand ca am facut un bine cuiva, am lansat in ianuarie 2010 www.donor.ro, primul site de cautare potentiali donatori de sange din Romania.

    RăspundețiȘtergere