marți, 9 decembrie 2008

Obiceiuri proaste

Am prostul obicei sa merg la teatru pregatita. Ma pregatesc intelectual (am citit piesa, caut recenzii, interviuri, imi pasa ce distributie este), ma pregatesc emotional (incep sa visez la seara mareata pe care o sa o petrec departe de toti si de toate, incep sa cred ca este posibil sa fugi din lumea ta, fie macar si pentru doua ore, ca exista viata si dincolo de internet si mobil...) dar si fizic (imi pun haina de sarbatoare si "flori" in par).

In seara asta nu am facut exceptie. M-am pregatit pentru intalnirea cu "Cinci femei de tranzitie". Mi-am rezervat bilet din timp, mi-am invitat inca patru prietene (ca sa fim si noi cinci la intalnire si sa creem, astfel, echilibrul perfect), m-am cocotat de cu zori pe tocuri semete si m-am primenit ca pentru impartasanie. Sufletul, ei bine, sufletul mi l-am pregatit de ani buni de cand piesa asta se joaca cu casa inchisa, de cand am vazut-o pe Rodica Popescu Bitanescu in numeroase interviuri acordate, mentionand de fiecare data acest dublu succes profesional. Oooo, am fost asa de pregatita!

Dezamagirea a fost pe masura. Dna Popescu Bitanescu, pe care o admir fara rezerve, chiar si in seara asta cand mi-a sunat fals, incropit si neinsailat, ei bine aceasta doamna minunata a fost in cea mai proasta forma posibila. Nu a fost mister, nici o emotie nu a plecat catre sala, rasul suna fals, gesturile erau voite, pasul nesigur, voiosia de parada......Nici colegele de "tranzitie" nu au facut exceptie.

A fost o seara ratata. Am mimat recunostinta, m-am prefacut ca aplaud, mi-am inghetat pe fata un zambet stramb si am plecat acasa cu inima goala.

Ce obiceiuri proaste mai am!

2 comentarii:

  1. Mie una, mi-a placut!
    Nu stiu daca interpretarea actritelor (nu imi asum meritul in a ma pricepe sa fac o analiza), insa atmosfera, faptul ca ne-am revazut, ca ai avut aceasta initiativa de a ne invita, faptul ca am facut si altceva seara decat activitatea repetitiva de a ma aseza in fata televizorului sau a ma ocupa de treburi casnice m-au facut mai vesela si mai activa.
    Nu ca nu as putea sa fac si alte lucuri, insa energia, scuzele pe care le gasesti zi de zi, frigul de afara sau multe alte lucuri ce ar putea fi enumerate aici tin locul celor de mai sus.
    O seara ratata a ta, a ajutat iesirea din monotonie a mea.
    Asadar next time, esti invitata mea si sper sa avem mai mult noroc si in privinta interpretarii astfel incat sa ne putem bucura cat pentru 2 seri :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Anne, simplul fapt de a fi alaturi de tine ar fi suplinit seara, dar...ma alatur, privind nevoia de a trai un moment special, de a simti fluxul emotional de pe scena, cand uiti cine esti cotidian si cauti sa te transpui in alt eu, poate chiar alt al tau.
    Asa ca....sa ramanem credincioase obiceiurilor ..proaste.

    RăspundețiȘtergere